\u2022\tDortoka vremiri a supravie\u021buit evenimentului care a dus la extinc\u021bia dinozaurilor \u0219i poate oferi indicii importante pentru stoparea dispari\u021biei unor specii actuale de animale din cauza activit\u0103\u021bilor umane.<\/p>\n
\u2022\tDin echipa de cercet\u0103tori face parte \u0219i Zolt\u00e1n Csiki-Sava, conferen\u021biar la Facultatea de Geologie \u0219i Geofizic\u0103 a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti.<\/p>\n
\u2022\tAutorii studiului reprezint\u0103 universit\u0103\u021bile din T\u00fcbingen (Germania) \u0219i Bucure\u0219ti (Rom\u00e2nia) – membre CIVIS, precum \u0219i institu\u021bii de \u0219tiin\u021b\u0103 din Ungaria cu care Facultatea de Geologie \u0219i Geofizic\u0103 a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti a \u00eencheiat un acord de cooperare \u0219tiin\u021bific\u0103 pentru realizarea de studii paleontologice pe fosile descoperite pe actualul teritoriu al Geoparcului Interna\u021bional UNESCO \u021aara Ha\u021begului, pe parcursul a 5 ani.<\/p>\n
Valea Dinozaurilor din Geoparcul Interna\u021bional UNESCO \u021aara Ha\u021begului ofer\u0103 noi informa\u021bii despre diversitatea vie\u021bii, de acum 70 de milioane de ani, de pe fosta Insul\u0103 a Ha\u021begului. Aici, paleontologii au descoperit o nou\u0103 specie de broasc\u0103 \u021bestoas\u0103, contemporan\u0103 cu dinozaurii pitici din Transilvania. Din echipa de cercetare face parte \u0219i un reprezentant al Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti.<\/p>\n
Descoperirea a fost publicat\u0103 recent \u00een Journal of Systematic Palaeontology,iar studiile au fost realizate de o echip\u0103 interna\u021bional\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din Felix J. Augustin \u0219i Andreas T. Matzke de la Universitatea T\u00fcbingen (Germania), Zolt\u00e1n Csiki-Sava de la Universitatea din Bucure\u0219ti (Rom\u00e2nia), G\u00e1bor Botfalvai de la Muzeul de Istorie Natural\u0103 \u0219i Universitatea E\u00f6tv\u00f6s Lor\u00e1nd \u2013 Budapesta (Ungaria) \u0219i M\u00e1rton Rabi de la Universitatea din Halle-Wittenberg (Germania).<\/p>\n
Paleontologii au denumit noua descoperire Dortoka vremiri, \u00een onoarea celebrului paleontolog rom\u00e2n M\u00e1ty\u00e1s Vremir, decedat \u00een iulie 2020. M\u00e1ty\u00e1s Vremir a avut o contribu\u021bie important\u0103 la studiul fosilelor de vertebrate descoperite pe teritoriul Rom\u00e2niei, inclusiv \u00een zona Ha\u021begului, \u0219i a fost primul care a semnalat aici existen\u021ba \u021bestoaselor de tipul Dortoka \u00een perioada Cretacicului T\u00e2rziu. Specia nou descoperit\u0103 face parte dintr-o familie mai mare de broa\u0219te \u021bestoase specifice mai mult emisferei sudice. Fosilele celei mai apropiate dintre rudele sale dateaz\u0103 de acum circa 57 de milioane de ani \u0219i au fost identificate \u00een nord vestul Rom\u00e2niei. Astfel, aceast\u0103 nou\u0103 descoperire ofer\u0103 o perspectiv\u0103 important\u0103 asupra identit\u0103\u021bii supravie\u021buitorilor extinc\u021biilor \u00een mas\u0103, de la sf\u00e2r\u0219itul Cretacicului, care a dus la dispari\u021bia dinozaurilor.<\/p>\n
Exemplarul fosilizat studiat este foarte bine conservat \u0219i ofer\u0103 o mul\u021bime de detalii referitoare la aceast\u0103 specie de broasc\u0103 \u021bestoas\u0103. Carapacea descoperit\u0103 este aproape complet\u0103, are aproximativ 19 cm lungime \u0219i o form\u0103 oval\u0103. Plastronul (abdomenul) s-a p\u0103strat \u00een \u00eentregime, av\u00e2nd o lungime de 15,5 cm. Ambele, carapacea \u0219i plastronul, prezint\u0103 ornamente caracteristice genului de \u021bestoase Dortoka \u0219i sunt mai sub\u021biri dec\u00e2t cele ale contemporanelor lor, broa\u0219tele \u021bestoase Kallokibotion, care erau de talie semnificativ mai mare.<\/p>\n
\u201eKallokibotion bajazidi a fost prima specie de broasc\u0103 \u021bestoas\u0103 fosil\u0103 identificat\u0103 de pe actualul teritoriu al Geoparcului \u021aara Ha\u021begului, contemporan\u0103 cu dinozaurii pitici. Aceast\u0103 specie era comun\u0103, dovad\u0103 fiind resturile ei, care se reg\u0103sesc din abunden\u021b\u0103 \u00een rocile fosilifere de aici. Specia a fost descris\u0103 de Franz Nopcsa \u00een 1923, deci acum aproape un secol; \u00eentr-un fel, descoperirea noastr\u0103 reprezint\u0103 un omagiu centenar adus activit\u0103\u021bii acestui important cercet\u0103tor originar din zona Ha\u021begului, descoperitorul celebrilor dinozauri pitici. Dortoka, spre deosebire de Kallokibotion, era o specie mai rar\u0103. Acest motiv, dar \u0219i dimensiunile ei mai mici, explic\u0103 cum de a ajuns s\u0103 fie identificat\u0103 abia dup\u0103 un secol de cercet\u0103ri. Chiar \u0219i dup\u0103 descoperirea exemplarului descris de noi, au trecut aproape 30 de ani p\u00e2n\u0103 am reu\u0219it s\u0103 stabilim identitatea acestuia\u201d, afirm\u0103 conf. Zolt\u00e1n Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie \u0219i Geofizic\u0103 a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, co-autor al studiului.<\/p>\n
\u00cen plus fa\u021b\u0103 de Kallokibotion, care prefera mediul terestru, Dortoka era adaptat\u0103 mediului acvatic, prefer\u00e2nd apele dulci.<\/p>\n
\u201eSingura \u021bestoas\u0103 despre care \u0219tim c\u0103 a coexistat cu noua specie descoperit\u0103 tr\u0103ia pe uscat \u0219i nu a supravie\u021buit extinc\u021biei \u00een mas\u0103. \u00cen schimb, aceast\u0103 specie nou\u0103 a fost o \u021bestoas\u0103 de ap\u0103 dulce. Acest aspect se potrive\u0219te unui model observat anterior \u00een faunele contemporane din America de Nord, unde vertebratele terestre au disp\u0103rut \u00een num\u0103r semnificativ mai mare dec\u00e2t cele de ap\u0103 dulce la finele perioadei cretacice\u201d, afirm\u0103 Felix Augustin, doctorand al Universit\u0103\u021bii din T\u00fcbingen \u0219i autor principal al articolului.<\/p>\n
Cercet\u0103torii iau \u00een calcul ipoteza c\u0103 acest fapt ar putea fi posibil pentru c\u0103 lan\u021burile trofice acvatice se bazeaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 pe material organic \u00een descompunere care poate fi disponibil \u0219i \u00een condi\u021bii de mediu extreme, c\u00e2nd lan\u021burile trofice terestre sunt distruse.<\/p>\n
Prin \u00een\u021belegerea selectivit\u0103\u021bii ecologice \u00een cazul extinc\u021biilor din trecut, noua descoperire poate veni \u00een sprijinul eforturilor de conservare a speciilor aflate pe cale de dispari\u021bie din cauza activit\u0103\u021bilor umane.<\/p>\n
Echipa de cercet\u0103tori implicat\u0103 \u00een descoperire reune\u0219te universit\u0103\u021bile din T\u00fcbingen (Germania) \u0219i Bucure\u0219ti (Rom\u00e2nia) – membre ale Consor\u021biului Universitar CIVIS \u0219i institu\u021bii de \u0219tiin\u021b\u0103 din Ungaria cu care Facultatea de Geologie \u0219i Geofizic\u0103 a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti a \u00eencheiat un acord de cooperare \u0219tiin\u021bific\u0103 pe 5 ani pentru realizarea de studii paleontologice pe fosile descoperite pe actualul teritoriu al Geoparcului Interna\u021bional UNESCO \u021aara Ha\u021begului.<\/p>\n
Articolul referitor la aceast\u0103 descoperire poate fi consultat aici:
\nhttps:\/\/doi.org\/10.1080\/14772019.2021.2009583<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u2022 Dortoka vremiri a supravie\u021buit evenimentului care a dus la extinc\u021bia dinozaurilor \u0219i poate oferi indicii importante pentru stoparea dispari\u021biei unor specii actuale de animale din cauza activit\u0103\u021bilor umane. \u2022 … Continue reading O nou\u0103 specie de \u021bestoas\u0103 fosil\u0103 a fost descoperit\u0103 pe teritoriul Geoparcului Interna\u021bional UNESCO \u021aara Ha\u021begului<\/span>