{"id":15400,"date":"2026-01-07T14:35:04","date_gmt":"2026-01-07T14:35:04","guid":{"rendered":"https:\/\/www.hateggeoparc.ro\/new\/?p=15400"},"modified":"2026-01-07T14:35:04","modified_gmt":"2026-01-07T14:35:04","slug":"studiu-nature-cercetare-cu-contributia-universitatii-din-bucuresti-care-rescrie-istoria-dinozaurilor-de-pe-continentul-european","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.hateggeoparc.ro\/new\/index.php\/2026\/01\/07\/studiu-nature-cercetare-cu-contributia-universitatii-din-bucuresti-care-rescrie-istoria-dinozaurilor-de-pe-continentul-european\/","title":{"rendered":"Studiu Nature: Cercetare cu contribu\u021bia Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti care rescrie istoria dinozaurilor de pe continentul european"},"content":{"rendered":"

Revista Nature<\/em>, cel mai important jurnal \u0219tiin\u021bific interna\u021bional, a publicat ast\u0103zi un studiu care rescrie istoria ceratopsienilor, \u201edinozauri cu coarne\u201d apar\u021bin\u00e2nd Cretacicului t\u00e2rziu. Studiul a fost realizat de o echip\u0103 de cercet\u0103tori coordonat\u0103 de prof. Susannah Maidment<\/strong> de la Natural History Museum din Londra, al\u0103turi de speciali\u0219ti din institu\u021bii de cercetare de prestigiu din Marea Britanie, Ungaria, Germania \u0219i Rom\u00e2nia, printre care \u0219i conf. univ. dr. Zolt\u00e1n Csiki-Sava<\/strong>, cercet\u0103tor \u0219i cadru didactic la Facultatea de Geologie \u0219i Geofizic\u0103 a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti. O parte dintre fosilele care stau la baza noului studiu au fost descoperite \u00een Geoparcul Interna\u021bional UNESCO \u021aara Ha\u021begului, parte a patrimoniului administrat de Universitatea din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Studiul corecteaz\u0103 o idee veche de peste un secol, conform c\u0103reia ceratopsienii, dinozauri cunoscu\u021bi pentru tr\u0103s\u0103turile lor craniene distinctive, nu ar fi ajuns niciodat\u0103 \u00een Europa. Noile investiga\u021bii indic\u0103 faptul c\u0103 fauna cretacic\u0103 european\u0103 era mult mai divers\u0103 dec\u00e2t s-a considerat, iar fosilele din Rom\u00e2nia \u0219i Ungaria ofer\u0103 dovezi c\u0103 dinozaurii ceratopsieni erau prezen\u021bi \u00een regiune \u0219i au produs aici adapt\u0103ri distinctive. Aceste concluzii deschid o nou\u0103 perspectiv\u0103 asupra modului \u00een care continentul european a func\u021bionat \u00een trecutul geologic ca spa\u021biu de evolu\u021bie \u0219i interconectare pentru diferite grupe de dinozauri.<\/p>\n

\u201eAceste rezultate schimb\u0103 fundamental modul \u00een care \u00een\u021belegem evolu\u021bia faunei cretacice din Europa. Fosilele descoperite, inclusiv cele de pe teritoriul Geoparcului Interna\u021bional UNESCO \u021aara Ha\u021begului, arat\u0103 c\u0103 dinozaurii ceratopsieni nu doar au ajuns pe fostul arhipelag european, ci au \u0219i evoluat aici forme proprii, adaptate mediului insular. Studiile noastre arat\u0103 c\u0103 unele fosile considerate \u00een trecut drept rhabdodontide \u2013 un grup recunoscut ca fiind endemic european \u2013 apar\u021bin, de fapt, unor \u00abdinozauri cu coarne\u00bb atipici , iar Europa ar fi putut reprezenta chiar un coridor important \u00een dispersia acestor animale \u00eentre Asia \u0219i America de Nord<\/em>\u201d, afirm\u0103 conf. univ. dr. Zolt\u00e1n Csiki-Sava<\/strong>.<\/p>\n

Fosilele din Geoparcul Interna\u021bional UNESCO \u021aara Ha\u021begului, unul dintre cele mai valoroase teritorii paleontologice din lume, au reprezentat o pies\u0103 important\u0103 \u00een aceast\u0103 descoperire. Pe baza materialelor fosile din Forma\u021biunea din S\u00eenpetru, situat\u0103 \u00een sudul Bazinului Ha\u021beg, cercet\u0103torii au definit un nou gen de dinozaur, Ferenceratops shqiperorum<\/em><\/strong>, o specie de ceratopsian primitiv. Numele s\u0103u onoreaz\u0103 contribu\u021bia baronului Franz (Ferenc) Nopcsa<\/strong>, pionier al cercet\u0103rilor paleontologice din \u021aara Ha\u021begului \u0219i unul dintre cei mai influen\u021bi paleontologi ai \u00eenceputului de secol XX. Nopcsa este \u0219i cel care a descoperit materialul fosil ce reprezint\u0103 ast\u0103zi exemplarul de referin\u021b\u0103 al speciei (holotipul).<\/p>\n

Prof. dr. Susannah Maidment<\/strong> de la London Natural History Museum, coordonatorul studiului recent publicat, explic\u0103 motivul pentru care aceste animale au fost at\u00e2t de greu de identificat \u00een trecut: \u201eDe\u0219i Iguanodon \u0219i Triceratops arat\u0103 foarte diferit, grupele din care fac parte au evoluat dintr-un str\u0103mo\u0219 comun \u0219i au mo\u0219tenit anumite caracteristici comune. Ambele grupe au dezvoltat independent mersul patruped, mecanisme complexe de mastica\u021bie \u0219i o talie corporal\u0103 mare. Din acest motiv, din\u021bii \u0219i membrele lor sunt surprinz\u0103tor de asem\u0103n\u0103toare, at\u00e2t din cauza istoriei evolutive comune, c\u00e2t \u0219i a modului de via\u021b\u0103 similar. Atunci c\u00e2nd avem la dispozi\u021bie doar fragmente din schelet, poate fi foarte dificil s\u0103 stabilim ce animal avem \u00een fa\u021b\u0103.<\/em>\u201d.<\/p>\n

Rezultatele studiului fosilelor din Rom\u00e2nia vin s\u0103 completeze date oferite de recente descoperiri importante din Cretacicul superior din Ungaria, unde au fost identificate elemente craniene, mult mai complete dec\u00e2t cele cunoscute anterior, apar\u021bin\u00e2nd speciei Ajkaceratops kozmai<\/em><\/strong>, un \u201edinozaur cu coarne\u201d cu afinit\u0103\u021bi contestate p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd. Nou-descoperitele resturi de craniu confirm\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc \u0219i apartenen\u021ba acestei specii la grupul ceratopsienilor.<\/p>\n

Interpretarea descoperirilor din Rom\u00e2nia \u0219i Ungaria confirm\u0103 at\u00e2t importan\u021ba colabor\u0103rii interna\u021bionale \u00een cercetarea paleontologic\u0103, c\u00e2t \u0219i rolul esen\u021bial al teritoriului \u021a\u0103rii Ha\u021begului \u00een reconstituirea evolu\u021biei faunei cretacice europene. Acest studiu deschide noi direc\u021bii de investiga\u021bie \u0219i consolideaz\u0103 pozi\u021bia Geoparcului Interna\u021bional UNESCO \u021aara Ha\u021begului, parte din patrimoniul administrat de Universitatea din Bucure\u0219ti, ca reper \u0219tiin\u021bific la nivel global. Importan\u021ba acestei descoperiri este amplificat\u0103 de faptul c\u0103 inclusiv unele materiale atribuite anterior dinozaurului erbivor Zalmoxes<\/em> prezint\u0103 tr\u0103s\u0103turi ceratopsiene, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 identitatea \u0219i diversitatea dinozaurilor erbivori din Bazinul Ha\u021beg vor trebui substan\u021bial reconsiderate.<\/p>\n

Unul dintre cei mai cunoscu\u021bi paleontologi ai momentului \u00een studiul vertebratelor, prof. dr.<\/strong> Steve Brusatte,<\/strong> coautor al studiului, accentueaz\u0103 semnifica\u021bia reinterpret\u0103rii materialului fosil european: \u201eDinozaurii cu coarne, precum Triceratops, sunt printre cei mai cunoscu\u021bi dinozauri, dar majoritatea speciilor din acest grup provin din America de Nord. Acum \u00eei g\u0103sim \u0219i \u00een Europa, unde au stat ascun\u0219i la vedere, fiind confunda\u021bi timp de decenii cu reprezentan\u021bii altor grupe de dinozauri.\u201d<\/em>.<\/p>\n

Articolul este disponibil, \u00een limba englez\u0103, pe site-ul revistei Nature<\/em>: https:\/\/www.nature.com\/articles\/s41586-025-09897-w<\/strong><\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Revista Nature, cel mai important jurnal \u0219tiin\u021bific interna\u021bional, a publicat ast\u0103zi un studiu care rescrie istoria ceratopsienilor, \u201edinozauri cu coarne\u201d apar\u021bin\u00e2nd Cretacicului t\u00e2rziu. Studiul a fost realizat de o echip\u0103 … Continue reading Studiu Nature: Cercetare cu contribu\u021bia Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti care rescrie istoria dinozaurilor de pe continentul european<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":15403,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_seopress_robots_primary_cat":"none","_seopress_titles_title":"","_seopress_titles_desc":"","_seopress_robots_index":"","footnotes":""},"categories":[239],"tags":[],"class_list":["post-15400","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-comunicate-de-presa"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.hateggeoparc.ro\/new\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15400","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.hateggeoparc.ro\/new\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.hateggeoparc.ro\/new\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.hateggeoparc.ro\/new\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.hateggeoparc.ro\/new\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15400"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.hateggeoparc.ro\/new\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15400\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15404,"href":"https:\/\/www.hateggeoparc.ro\/new\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15400\/revisions\/15404"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.hateggeoparc.ro\/new\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/15403"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.hateggeoparc.ro\/new\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15400"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.hateggeoparc.ro\/new\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15400"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.hateggeoparc.ro\/new\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15400"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}