Descriere
Descoperirile aheologice și documentele de arhivă atestă un trecut plin de istorie al localității Baru, care începe în epoca bronzului și trece prin perioada romană și cea medievală. În perioada dezvoltării industriale, Baru a fost un important centru de prelucrare a ceramicii. În jurul anul 1900, în localitate funcționau o fabrică de cărămizi, ţiglă, sobe de teracotă şi vase de lut, dar și 25-30 de mici ateliere de olărit individuale. Fabrica de produse refractare, aflată în proprietate privată de la începutul anilor 2000, mai funcționează și astăzi, la capacitate redusă, dar meșteșugul olăritului nu mai există în Baru. Vizitatorii interesați de tradițiile locale pot vedea însă Colecția de artă populară „Maria Mord Gârbea” care reuneşte exponate de mare valoare din Ţara Haţegului – costume populare, ştergare, cusături, ceramică, mobilier, obiecte de uz casnic, războaie vechi de ţesut. Cel mai important vestigiu al perioadei medievale este Biserica „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul”, cunoscută ca Biserica Pârveștilor, după numele ctitorului și care păstrează elemente din pictura originală de la sfârșitul anilor 1700.
Cadrul natural în care se află comuna Baru este remarcabil, ideal pentru activități în aer lilber, iar în zona Valea Pietrosului există un întreg complex carstic, în care se remarcă Peștera Tecuri. A fost decoperită de un muncitor forestier în anul 1947, are o intrare printr-un puț adânc de 12 m și este împodobită cu numeroase concrețiuni, între care o stalagmită de 7 m, una dintre cele mai mari din țară. Dificultatea accesului în peșteră și a traseului din interiorul său fac obligatorii echipamentul special și cunoștințele de speologie pentru vizitarea ei.
Comuna Baru are în componență patru sate: Baru – reședința de comună, Livadia, Petros și Vale Lupului și un număr de 2783 de locuitori (cf Direcția Județeană de Statistică Hunedoara, 1 iulie 2018)